Statinele sunt printre cele mai prescrise medicamente în cardiologie și au un rol important în reducerea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare. Ele acționează prin scăderea colesterolului LDL, cunoscut frecvent drept „colesterol rău”, care contribuie la formarea plăcilor de aterom în interiorul arterelor.

În ciuda beneficiilor demonstrate, statinele sunt adesea înconjurate de mituri și temeri. Informațiile incomplete sau interpretate greșit pot duce la întreruperea tratamentului, uneori cu consecințe importante pentru sănătatea cardiovasculară.

Mitul 1: „Dacă iau statine, nu mai trebuie să am grijă la stilul de viață”

Statinele nu înlocuiesc un stil de viață sănătos. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, renunțarea la fumat, controlul greutății și monitorizarea tensiunii arteriale rămân esențiale.

Tratamentul medicamentos și schimbările de stil de viață se completează reciproc. La pacienții cu risc cardiovascular crescut, statinele pot oferi protecție suplimentară, dar rezultatele sunt mai bune atunci când sunt asociate cu măsuri de prevenție corecte.

Mitul 2: „Statinele sunt necesare doar dacă am colesterolul foarte mare”

Decizia de a recomanda statine nu se bazează doar pe valoarea colesterolului. Medicul ia în considerare riscul cardiovascular global: vârsta, tensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, istoricul familial, boala cardiovasculară deja existentă și rezultatele analizelor.

De exemplu, o persoană care a avut infarct miocardic, angină pectorală, stent coronarian sau accident vascular cerebral poate avea indicație de statină chiar dacă valoarea colesterolului nu pare foarte mare. În aceste situații, scopul este reducerea riscului de evenimente cardiovasculare viitoare.

Mitul 3: „Statinele distrug ficatul”

Afectarea hepatică severă cauzată de statine este rară. În practică, medicul poate recomanda verificarea analizelor hepatice înainte de începerea tratamentului și ulterior, dacă există simptome sau modificări biologice.

Creșteri ușoare ale transaminazelor pot apărea la unele persoane, dar nu înseamnă automat afectare gravă a ficatului. Decizia de continuare, ajustare sau schimbare a tratamentului trebuie luată împreună cu medicul, nu prin oprirea tratamentului din proprie inițiativă. Datele de siguranță citate de American Heart Association arată că afectarea hepatică serioasă este foarte rară.

Mitul 4: „Toate durerile musculare sunt de la statine”

Durerile musculare pot avea multe cauze: efort fizic, afecțiuni reumatologice, deficit de vitamina D, probleme tiroidiene, interacțiuni medicamentoase sau alte boli. Este adevărat că unele persoane pot prezenta simptome musculare în timpul tratamentului cu statine, însă nu orice durere musculară este produsă de medicament.

Complicațiile musculare severe, precum rabdomioliza, sunt foarte rare. Evaluarea medicală poate include dozarea CK, verificarea altor cauze și, dacă este necesar, schimbarea dozei sau a tipului de statină. Important este ca tratamentul să nu fie întrerupt fără recomandare medicală, mai ales la pacienții cu risc cardiovascular crescut.

Mitul 5: „Statinele provoacă diabet la toți pacienții”

Statinele pot crește ușor riscul de apariție a diabetului la anumite persoane predispuse, în special la cei care au deja factori de risc metabolic. Totuși, la pacienții cu risc cardiovascular crescut, beneficiul de reducere a infarctului și accidentului vascular cerebral depășește de obicei acest risc.

Acest aspect trebuie discutat individual, mai ales la pacienții cu prediabet, obezitate sau sindrom metabolic. Monitorizarea glicemiei și modificările stilului de viață rămân importante pe durata tratamentului.

Mitul 6: „Dacă analizele s-au normalizat, pot opri statina”

Valorile colesterolului se îmbunătățesc tocmai pentru că tratamentul funcționează. Oprirea statinei poate duce la creșterea din nou a LDL-colesterolului și la pierderea protecției cardiovasculare obținute.

În special la pacienții cu boală cardiovasculară cunoscută, tratamentul este de obicei pe termen lung. Orice modificare a dozei sau întrerupere trebuie discutată cu medicul cardiolog sau medicul curant.

Beneficiul cardiovascular al statinelor

Principalul beneficiu al statinelor este reducerea riscului de evenimente cardiovasculare majore. Prin scăderea colesterolului LDL, statinele contribuie la încetinirea progresiei aterosclerozei și la stabilizarea plăcilor de aterom, reducând probabilitatea ca acestea să se rupă și să producă infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Beneficiul este deosebit de important la pacienții care au avut deja un eveniment cardiovascular, la cei cu diabet zaharat, boală renală cronică, risc cardiovascular crescut sau valori mari ale LDL-colesterolului. Ghidurile europene actualizate continuă să susțină atingerea țintelor de LDL-colesterol în funcție de categoria de risc cardiovascular.

Ce trebuie să facă pacientul dacă apar reacții adverse?

Dacă apar dureri musculare, slăbiciune, urină închisă la culoare, oboseală marcată sau alte simptome neobișnuite, pacientul trebuie să discute cu medicul. În multe cazuri, soluția poate fi ajustarea dozei, schimbarea statinei, administrarea alternativă sau asocierea cu alte medicamente hipolipemiante.

În ultimii ani, opțiunile terapeutice pentru scăderea colesterolului s-au diversificat, inclusiv pentru pacienții care nu tolerează statinele sau nu ating țintele de LDL-colesterol cu tratamentul standard. Actualizările recente ale ghidurilor europene includ și terapii non-statinice pentru anumite categorii de pacienți.

Concluzie

Statinele nu sunt recomandate „pentru o analiză”, ci pentru reducerea riscului cardiovascular global. Pentru mulți pacienți, ele reprezintă o componentă esențială a prevenției infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral.

Temerile legate de statine trebuie discutate deschis cu medicul, pe baza riscului individual și a beneficiilor așteptate. Tratamentul corect, monitorizat și asociat cu un stil de viață sănătos poate avea un impact major asupra protecției inimii și vaselor de sânge.